Tendințe și provocări în domeniul sănătății - GEZE în discuție cu Magnus Nickl

GEZE: Există multe cerințe diferite cu privire la produsele de uși și ferestre în domeniul sănătății – câteva cuvinte cheie sunt accesibilitatea, igiena, climatul încăperii și asigurarea căii de evacuare. O caracteristică a acestei industrii este influența arhitecturii asupra sănătății și bunăstării pacienților – cunoscută sub numele de arhitectură vindecătoare. Care a fost motivația dvs. pentru a aborda acest subiect și cum au apărut conceptul și termenul de „arhitectură vindecătoare”?

Magnus Nickl: Aceste tendinţe au un istoric îndelungat. Arhitectura vindecătoare a fost introdusă acum mai bine de 40 de ani, de către tatăl meu, profesorul Hans Nickl. După ce a studiat arhitectura, el s-a întrebat: „Ce mă interesează cu adevărat? Care ar putea fi o nișă în care eu, ca arhitect, aș putea avea o contribuție socială reală?” Bineînțeles că a construit biserica obligatorie și a experimentat toate suișurile și coborâșurile care vin odată cu construcția. Construcția locuințelor nu l-a interesat niciodată prea mult. Iar clădirile de birouri erau, în cele din urmă, prea simple pentru el. Imediat după ce a terminat facultatea, s-a angajat la un birou care, la acea vreme, construia spitale. Dar asta se întâmpla în anii ’60 și ’70, când clădirile erau construite după modelul tradițional de utilitate publică. Ele se concentrau în special pe sistemul de rețea. Care este rețeaua ideală? Cum putem introduce toate funcțiile? Așadar, cum putem face ca spitalul să fie atractiv, economic și practic, un fel de „pătrat, practic, frumos”? Aici s-a născut ideea de a crea un alt tip de arhitectură de spital, o filozofie diferită, care să se concentreze în primul rând pe pacient și pe recuperarea lui. Acestea au fost bazele „arhitecturii vindecătoare”, care s-a dezvoltat constant prin numeroase proiecte, publicații și prin postul de profesor al mamei mele.

GEZE: Siguranța și securitatea sunt cuvintele cheie potrivite atunci când este vorba despre evitarea riscurilor de infectare, de exemplu. Aici, oferim soluții pentru tehnica ușilor și ferestrelor cu contact redus. Care sunt nevoile specifice, în opinia dvs.?

M.N.: Sunt în favoarea utilizării generale a ușilor glisante automate sau a ușilor care pot fi acționate cu cotul, pentru a minimiza contactul cu mâna. Și nu doar uși și ferestre, ci și lavoare cu infraroșu, de exemplu. În cele din urmă, scopul este de a preveni posibilele surse de infecție prin utilizarea soluțiilor de automatizare, în special în sălile de operații. Pentru că acesta este un subiect foarte disputat în spitale – și o problemă uriașă! Dacă ar fi după mine, ușile glisante automate nu ar fi limitate doar la sălile de operații. În afară de aspectul igienic, ele pot oferi soluții arhitecturale interesante chiar și în secții. Am văzut recent un proiect excepțional în Olanda: saloanele de pe secții aveau uși glisante mari. În Germania, din cauza costurilor, aceste dotări sunt improbabile, însă acele saloane pentru pacienți oferă un confort superior, deoarece permit obţinerea unor coridoare foarte largi care permit derularea diferitor funcţionalităţi, cum ar fi bucătării deschise pentru servirea ceaiului, prânzului etc. Dar, în același timp, pacienții puteau închide ușile glisante pentru a-și asigura un spațiu privat. Și, din nou, acest lucru creează un concept spațial foarte fluid care, pentru mine, este foarte interesant. Și în acest sens, dvs., ca producător, puteți avea o mare contribuţie pe viitor.

GEZE: Vorbind despre viitor, încă o întrebare despre digitalizare și BIM. Ne sprijinim clienții încă din faza incipientă a proiectului în planificarea clădirilor. Care sunt experiențele dvs. cu BIM?

M.N.: În termeni internaționali, subiectul BIM trebuie privit în mod diferit. Aici, în spațiul germanofon – Austria, Germania și Elveția – este încă în fază incipientă. SUA și unele țări asiatice sunt mult mai avansate. Dar, bineînțeles, o astfel de digitalizare reprezintă o provocare enormă pentru industrie și, de asemenea, pentru noi, arhitecții. În cadrul licitațiilor, ne confruntăm adesea cu problema că acest know-how pur şi simplu nu este disponibil. Încercați să sunați la diverse companii și să cereți un fișier Revit pentru o anumită unitate de acționare a ușii! Prea multe dintre aceste companii nu o pot face. În același timp, din nefericire, trebuie să rămânem deseori neutri, deoarece 80% din proiectele noastre de construcții sunt în sectorul public. Ne confruntăm în mod constant cu întrebarea în ce măsură ne dorim și suntem capabili să folosim șabloane de la furnizori individuali – pe deplin conștienți de faptul că va trebui să le modificăm din nou după ce vom câștiga contractul și să recalculăm totul.

Citiți mai multe despre BIM

GEZE: Se pare că planificarea clădirilor este încă o provocare – și, apropo, puteți descărca fișierul Revit de la noi... Dar BIM are și avantajul că poate fi luat în considerare un ciclu de viață holistic al clădirii. Cum vedeți acest lucru și ce cerințe au operatorii față de dvs.?

M.N: Considerarea întregului ciclu de viață devine din ce în ce mai importantă, iar avantajele BIM sunt evidente în acest sens. Acest lucru înseamnă că puteți spune cu ușurință despre atribute: această sau acea unitate de acționare a ușii are o piesă mobilă sau o curea cu un ciclu de viață de trei ani. Apoi, managerul instalației poate comanda automat piesa prin intermediul sistemului de mentenanță și o poate înlocui în mod proactiv. Ca urmare, putem atinge obiectivul suprem al oricărui operator: zero timp de nefuncționare. Imaginați-vă că un salon de tratament important, care este necesar mai ales în perioada Covid, nu mai poate fi folosit. Apoi sunați managerul instalației, care trebuie să dea telefoane pentru a găsi o curea în V, iar apoi să o comande. Este exact ceea ce nu ar trebui să se întâmple, pentru că durează prea mult. Aceasta este marea provocare pentru viitor, toate aceste modele pot preveni tocmai aceste deficienţe. Cu BIM și cu digitalizarea consecventă, avem posibilitatea de a reduce foarte mult timpii de nefuncționare și de a acționa proactiv și în întregime în interesul operatorului – și, bineînţeles, în interesul al pacienților.

GEZE: Domnule Nickl, vă mulțumesc pentru această discuție interesantă!