Crearea clădirilor viitorului în care merită să trăiești: cu proiectare vizionară, flexibilitate și orientare spre utilizator
Protecția climei, prețuri în creștere puternică pentru energie și spiritul actual al timpului pretind regândirea în momentul proiectării și construirii clădirilor. În special, și consumatorii de energie, precum instalațiile de climatizare a încăperilor, pot fi compensați parțial prin sisteme alternative. Cum arată clădirile în care merită să trăiești ale viitorului și cum pot fi convinși utilizatorii și clienții noilor sisteme, explică Sören Eilers, Consultantul proiectului la GEZE, și Marco Sperling, Inginer licențiat în arhitectură la PPP Architekten din Lübeck.
Clădirile sunt construite în prezent pentru viitor
Ce este de fapt o „clădire în care merită să trăiești”? În trecut, casele erau simple clădiri, în care oamenii au dormit și au mâncat, în principal. În prezent, o clădire trebuie să ofere mai multe posibilități: „Dorim să ne simțim bine în aceasta, să ne relaxăm, să ne mișcăm fără restricții și să trăim cel mai bine sustenabil. Aceasta creează nu doar un spațiu, ci trebuie să se potrivească utilizatorilor și necesităților acestora – și anume, în prezent și în viitor. Abia atunci vorbim despre o clădire în care merită să trăiești”, declară Sören Eilers.
În plus, cerințele în sine s-au schimbat puternic în ultimii 15 ani: Gândirea oamenilor s-a schimbat, în plus, există diferențe regionale, atunci când se pune întrebarea ce caracterizează o clădire modernă. Dacă în anumite locații se construiesc numai case pasive, atunci accentul se pune în alte locații, de exemplu, pe concepte libere de învățare și spații deschise. Pentru proiectanți și arhitecți aceasta înseamnă că aceștia trebuie să gândească anticipativ.
Clădirile sunt construite în prezent pentru viitor, pentru următoarele 30 până la 50 de ani timp de utilizare. Așadar, trebuie să ne gândim deja din etapa noastră de proiectare din prezent și la posibilitățile de utilizare pentru câteva decenii. În plus, aproape întotdeauna bugetul este factorul limitativ.
Marco Sperling, Inginer licențiat în arhitectură, PPP Architekten Lübeck
Astfel nu este suficient. Pe lângă condițiile-cadru impuse de client, există diverse cerințe legale, norme și regulamente, care trebuie să fie respectate. În plus, diferitele reglementări nu corespund întotdeauna nici pe departe. „În Germania nu există aproape nimic care să nu fie reglementat. Condițiile-cadru ale clientului sunt adesea negociabile, însă în cazul specificațiilor legale aceasta este mai dificilă”, știe Sperling din experiență. Pentru ca, în final, toate dorințele, necesitățile, cerințele și prescripțiile să poată fi combinate, o coordonare intensivă cu toți participanții este indispensabilă: „Necesitatea coordonării crește permanent și este chiar ancorată în procesele de certificare. Acest fapt este important, pentru ca, în final, să rezulte o clădire bună. În fiecare caz se aplică următoarele: Cu cât coordonarea este mai bună de la început, cu atât mai bun este rezultatul!” Astfel, în caz ideal, toți proiectanții participanți pentru instalațiile tehnice ale clădirii, statică, structură portantă etc., procesatorii, însă și utilizatorii și clientul, precum și reprezentanții intereselor acestora sunt incluși.
Trebuie să se stabilească împreună cu clientul ce regulament trebuie să stea la bază.
Fiecare clădire trebuie să fie proiectată individual și adaptată la tipul său de utilizare. © Jürgen Pollak / GEZE GmbH
Mulți proiectanți și arhitecți observă în cadrul activității lor zilnice faptul că regulamentele sunt așa de mari între timp, că nu mai există specificații clare. „Ca urmare a numeroaselor standardizări nu mai știm adesea ce anume trebuie să facem, de fapt”, declară Sperling. „Specificațiile din regulile tehnicii, de exemplu referitoare la ventilarea clădirilor, sunt enorme. Specificațiile din Regulile tehnice pentru locurile de muncă 3.6 precizează, de exemplu, ceva despre Calitatea aerului din încăpere. La fel și DIN EN 16798 sau VDI 6040. Toate prevăd totuși cifre și variabile de măsurare diferite pentru același subiect. În timpul etapei de proiectare trebuie așadar să cădem de acord împreună cu clienții noștri cu privire la regulamentul care trebuie să stea la baza proiectului respectiv.”
Căci un lucru este clar, adaugă Sperling: „Nu există o soluție brevetată pentru toate aplicațiile. Arhitectura înseamnă întotdeauna creare de prototipuri! Fiecare clădire este proiectată și construită pentru o anumită locație și scop. Fiecare are o altă cerință, care este definită, proiectată și implementată. Deducem întotdeauna că o clădire își rezervă tipul său de utilizare. Însă nu trebuie!” În prezent, pandemia sau chiar și dezbaterea declanșată ca urmare a războiului din Ucraina cu privire la utilizarea gazului arată faptul că viitorul va aduce cu sine întotdeauna schimbări. „Clădirile bune, în care merită să trăiești trebuie să poată compensa asta și să se poată adapta.”
O clădire creează nu doar un spațiu, ci trebuie să se potrivească utilizatorilor și necesităților acestora – și anume, în prezent și în viitor. Abia atunci vorbim despre o clădire în care merită să trăiești.
Sören Eilers, Consultantul proiectului GEZE GmbHClădirile în care merită să trăiești au nevoie de posibilități de influențare ale utilizatorilor
Starea de bine a utilizatorilor ulteriori depinde adesea de factori subiectivi. © Jürgen Pollak / GEZE GmbH
Deja din faza de proiectare trebuie să fie gândite posibilitățile de utilizare timp de câteva decenii. © GEZE GmbH
În cazul oricărei conformități de reglementare, proiectanții trebuie totuși să aibă în vedere întotdeauna factorul uman. Căci studiile de teren au arătat că starea de bine a utilizatorilor în clădiri nu depinde neapărat de variabile măsurabile, cum ar fi umiditatea aerului și temperatura adecvate. Mai mult decât atât, există aspecte subiective și aparent subordonate, cum ar fi sentimentul utilizatorilor într-un spațiu, care fac diferența. „O încercare a fost făcută, de exemplu, cu un sistem de reglementare al unei instalații de ventilare mecanice, declară Marco Sperling. „Spațiul în cauză a fost climatizat și a fost reglat la temperatura ideală, totul a fost controlat central. Totuși utilizatorii nu s-au simțit bine. Abia când clădirea a fost reechipată și au fost instalate regulatoare și termostate, pe care oamenii au putut să le regleze singuri, starea de bine a crescut – pur și simplu pentru că aceștia aveau posibilități de influențare.” Din punctul său de vedere, se recomandă, prin urmare, pentru clădiri în care merită să trăiești, menținerea la un nivel înalt a posibilități de influențare ale utilizatorilor, iar automatizarea dimpotrivă trebuie să fie la un nivel înalt în măsura necesității, însă cât de redus posibil.
„În acest mod, rezultă sisteme hibride complet automat, de exemplu sisteme de ventilare“ hibride, adaugă Sören Eilers. Puterea acestora ar fi, printre altele, potențialul lor de economisire, referitor la consumul și costurile de energie. Căci, adaugă Marco Sperling, cel mai mare potențial de economisire l-ar oferi sistemele hibride, care ar facilita oprirea unei mașini și, de exemplu, reglarea manuală a alimentării cu aer proaspăt. „Multe aspecte nu se pot stabili însă deloc în prealabil, ci depind de comportamentul utilizatorului. În cazul în care constructorii doresc să utilizeze programe de finanțare, atunci accentul este pus întotdeauna pe subiectul Eficiența energetică.“
Sisteme hibride: Simple și importante, însă adesea încă necunoscute
Prețurile în creștere pentru energie, pretenția privind protecția climei, însă și spiritul actual al timpului trebuie să fie luate în considerare în cazul proiectării. © Jürgen Pollak / GEZE GmbH
În fiecare caz merită ca experții să discute intensiv deja din timpul etapei de proiectare despre diferitele avantaje și dezavantaje ale unui sistem hibrid. „Adesea este necesară o muncă de convingere. De aceea, facem, de exemplu, în etapa premergătoare proiectării, excursii cu utilizatorii și clienții, facem ateliere de lucru la fața locului, le arătăm diverse clădiri – totul, astfel încât aceștia să înțeleagă cum ne imaginăm clădirile. Astfel, putem să prezentăm cum pot arăta spațiile, conceptele de ventilare etc. și cum poate arăta implementarea proiectărilor noastre. Aceasta funcționează bine: Acceptanța crește enorm, când se recunoaște cum interacționează o bună arhitectură, estetica, utilitatea, calitățile în privința suprafețelor, calitatea aerului din încăpere și potențialul de schimbare a utilizării clădirii.” Iar această acceptanță din partea utilizatorilor și a constructorilor este necesară pentru a face clădirile construite în prezent să fie locuibile și sustenabile.
Clădirile trebuie să poată reacționa flexibil la diferite particularități, precum alimentarea cu curent electric, modificările climatice și, din păcate, chiar și la evenimente, precum războaie și pandemii”, declară experții. Concluzia lor: „Trebuie așadar să definim deja din prezent obiectivele împreună cu toți participanții și să creăm astfel clădiri, care să funcționeze încă și în următorii 50 de ani.
Marco Sperling, Inginer licențiat în arhitectură, PPP Architekten LübeckCe este un sistem hibrid?
Pe scurt, un sistem hibrid este un amestec dintre componente automatizate și manuale. În acest caz, majoritatea componentelor unui sistem hibrid sunt instalate oricum într-o clădire și nu rezultă astfel niciun efort suplimentar. Un sistem de ventilare hibrid poate consta, de exemplu, din ferestre, pe care clădirea le conține oricum. La aceasta se adaugă o instalație mecanică de aer uzat. Aerul proaspăt intră prin fereastra deschisă manual. „Există posibilități complet diferite de pătrundere a aerului în încăpere”, declară Marco Sperling. „În fiecare caz este nevoie de o comunicare între sisteme.”
